Aproapele meu. Cel Boschetar..

[vlad]

Cine e aproapele meu?
Întrebare repetată şi în generaţia secolelor emancipate de tehnologie..

Ne întindem după un droghy? Sau după un beţivan? Să-i mai spunem şi de Isus? Pentru ce?
Şi aşa el se apucă să bea din nou.. Poate mai mult, poate cu mai multă poftă.
Iar punga îi va fi tot plină de aurolac..
 
Oare eu decid ce va face el când va auzi vestea bună?
Sau sunt unele lucruri imposibile pentru Dumnezeu.. Aşa după cum îl limitează puţina mea cunoştinţă..

[elena u]

  Sa nu uitam de..."iubesteti aproapele" iar puterea lui Dumnezeu stim ca este nelimitata..nu?
in legatura cu vestea cea buna....ideea e noi sa o impartasi cu ceilalti...reactia ramane diferita pt fiecare in parte...parerea mea 

[enrique_er]

Ne întindem după un droghy? Sau după un beţivan? Să-i mai spunem şi de Isus? Pentru ce?
Şi aşa el se apucă să bea din nou.. Poate mai mult, poate cu mai multă poftă.
Iar punga îi va fi tot plină de aurolac..

Vlade, sincer ma dezamagesti!
Daca asta e credinta cu care spui despre Domnul, cu atata vei ramane!

Ceea ce spunem nu trebuie sa o spunem numai ca sa ne facem "datoria", ci pur si simplu sa le aratam celor carora le spunem, ca ceea ce spunem poate schimba vieti si ca ea ne-a schimbat noua viata!
Noi trebuie sa fim acel exemplu pt ei cum ca Dumnezeu ne-a schimbat viata in bine!
Uneori..., chiar si fara sa spui ceva, poti "predica" despre Dumnezeu!

Nu-ti mai fa griji de cum reactioneaza cel din jur ci ai credinta in Tatal ca El va lucra acolo unde tu ai aruncat samanta!

Domnul cu voi!

[vlad]

Nu te dezamăgesc, promit.

Dar hai să fim sinceri cu noi.. Câte prejudecăţi avem cu privire la clasa asta de oameni..
Inclusiv cerşetorii... Ce să le dai? că merg şi se droghează, etc..

Am trăit o experienţă frumoasă, indedită, de altfel.
În timpul evanghelizării, după terminarea unei seri, am ieşit afară, în pţa. 700, şi am văzut un grup de boschetari, şi le-am făcut o poză.
Ei au observat asta, şi a venit unu la mine..  ???
"Ce faci poze, că cine ţi-a dat voie? Ţi-am dat eu voie? Ce măăăăă. Îţi sparg aparatul.. etc etc" Gata gata să sară la bătaie. E drept, l-am provocat.

Am aşteptat până s-a calmat. Între timp, mama mea a asistat la "discuţie". Eu am plecat înspre casă, iar ai mei au aşteptat tramvaiul. În timpul acesta, a  intrat în discuţie cu mama mea, cu acelaşi spirit mai sus aminitit.

Că de ce, că de cum, care-i faza, etc.

Mama i-a spus câteva cuvinte de Domnul Isus. A început să plângă, parcă s-a topit ceva în el.
Şi a mărturisit că Îl iubeşte pe Domnul, şi vrea să se lase de viaţa asta, da nu se poate. "Sunt stăpânit de Satana" zicea el.

L-a invitat la evanghelizare.. Şi a venit. S-a şi rugat cu noi, şi sunt convins că sufletul lui s-a reînviorat.

Fiecare are nevoie de Hristos. Cea mai mare nevoie e El.
Deaceea, să nu ezităm să ducem prin viaţa noastră, cum zicea şi Manu pe Isus Hristos în inimile lor.

Noi trebuie sa fim acel exemplu pt ei cum ca Dumnezeu ne-a schimbat viata in bine!
Uneori..., chiar si fara sa spui ceva, poti "predica" despre Dumnezeu!

Nu-ti mai fa griji de cum reactioneaza cel din jur ci ai credinta in Tatal ca El va lucra acolo unde tu ai aruncat samanta!

Aşteptăm, într-adevăr să încolţească sămânţa..

[enrique_er]

Uneori m-am gandit si eu la acest subiect si m-am intrebat cum sa ma apropii de "boschetar" sau de un "droghy" sau de cersetori!

Sincer mi-am gasit si raspunsul..., tot privind la Isus!
Insa problema noastra e urmatoarea... lipsa de timp!

Ce facea Isus cu aceste clase sociale? Isi facea timp si le vorbea, era aproape de ei si incerca sa le arate ca simte impreuna cu ei.

- Cine a mers vreodata la unul din cei mai sus mentionati si a intrat in vorba cu el, s-au pus undeva jos si au inceput sa discute?
- Cine l-a intrebat vreodata de sanatate?
- Cine a incercat sa afle care e istoria acelei pers si sa incerce sa-l incurajeze si sa-l mangaie?
- Cine a avut timp sau chef sa se ofere sa mearga cu acea pers pana la primul magazin si sa-i cumpere o paine... sau ceea ce el vroia?
- Cine a avut rabdarea sa-l asculte vreodata pe acel sarman?
- Cine s-a dus vreodata la unul din ei si l-a intrebat daca are nevoie de o haina cu care sa se imbrace?
si multe altele...

Cine are chef si timp pt aceste persoane?

Oferati din timpul tau, din banii tai si din dragostea ta acelor persoane si vei vedea cum le vei castiga inima!

Sincer, m-am gandit de multe ori si mi-am dorit de multe ori sa fac acest lucru si sincer chiar as vrea sa-mi gasesc timp pt aceste pers.
Am niste haine puse deoparte, nu le-am dat in speranta ca poate le voi oferii cuiva in situatia de mai sus. Vreau sa-mi strang bani si oridecate ori am ocazia vreau sa le cumpar ceva, insa, totusi, ceva pacatos din mine inca ma retine..., inca mi-e frica, mi-e rusine...!

Dar totusi..., vi-ar place sa formam o grupa..., care, atunci cand avem timp, sa "patrulam" prin oras, sa ne bagam in seama cu acele pers, sa discutam, sa ne veselim impreuna si sa le oferim, daca vor, o haina sau o paine??  ???
Eu vin cu cateva haine, poate mai tarziu voi veni si cu cativa bani..., vreti sa facem ceva pt ei... si sa lasam teoriile deoparte? Sincer..., vreau sa punem si in aplicare! Va astept sa mai discutam despre acest subiect!

[pavel_mmt]

       Pilda Mantuitorului despre SAMARITEANUL  MILOS, este elocventa pentru multe situatii in care suntem de multe ori.
       Sa incerc sa ma descopar,in ce postura sunt,in diferite situatii: de PREOT,de LEVIT,de  SAMARITEAN, de"TALHAR", sau de HANGIU ?

[esther_azs]

  nimic nu-mi poate aduce o multumire mai mare decat credinta ca datoria mea este sa contribui ,pe masura puterilor mele,la scaderea nivelului de ignoranta ,de degradare si de mizerie de pe fata acestui pamant.

   viata nu este alcatuita din mari sacrificii si indatoriri ,ci din lucruri marunte,dintre acestea, zambetele si bunatatea daruite in mod frecvent sunt pe primul loc si ne pazesc inima.

[Diana]

 Sa va povestesc o experienta din care putem trage unele concluzii.

 In urma cu cateva luni ma plimbam cu Sorin (sotul meu)prin parc.Fiindca era frig afara si peisajul mult prea frumos pentru a renunta la acea plimbare ne-am cumparat cate o ciocolata calda pentru a ne mai incalzi putin.La un moment dat am zarit din departare un batranel cu barba alba care statea pe o banca.Aparent nu era nici o problema dar pe masura ce ne-am apropiat de el am observat ca era un boschetar.Ceva din privirea lui ne facea sa vrem sa il ajutam cumva.Ne gandeam la noi si la cat de calda este aceasta ciocolata de care el,acest biet batran, ar avea atata nevoie...Am fugit repede si i-am cumparat si lui o ciocolata calda si un covrig .

 Pe drum insa,ne gandeam la o metoda de al prezenta pe prietenul nostru, Isus.Ma pregateam sa ii spun ca Isus il iubeste si sa ii daruiesc micul meu cadou.Incercand sa  ne apropiem de el,am observat o urma de teama in ochii si gesturile lui, motiv pentru care Sorin a ramas in urma.M-am apropiat  si i-am daruit ciocolata si cornul in timp ce ii spuneam :"In numelelui Isus va ofer aceasta mancare".
 Nu stiu nici in ziua de azi cum mi-au iesit aceste vorbe din gura.Nu eram pregatita sa ii spun aceste cuvinte si totusi le-am spus...
Nu am avut tip sa ma gandesc prea mult la ceea ce spusesem,cand am observat cum obrajii batranului prind culoare.
Sa fie de jena? Sa fie din cauza ca avusese amintiri in acest sens?Sa il fi cunoscut pe Isus si sa-l fi pierdut? Sa-l fi chemat pe Isus in sufletul lui cerandu-i ajutor in acea zi?

 La toate aceste intrebari m-am gandit in drumul meu spre casa pentru ca in acel moment,batranul nostru sfios incepuse sa zambeasca si sa ma intrebe cum ma cheama si de unde sunt.

 Ca sa vedeti ca nimic nu este intamplator in lumea aceasta,la cateva saptamani de la  acest eveniment,intr-o duminica dimineata, urma sa plecam in sudul Germaniei( noi stam in nord) pentru a transporta cateva cutii cu carti "Galileanul" in limba germana unor frati de acolo.Nestiind decat adresa din Nürnberg, am apelat la indispensabilul navigator care spre surprinderea noastra nu dadea semne de functionare.Dupa nenumarate incercari a trebuit sa apelam la un alt frate pentru a imprumuta un alt navigator.Fericiti si gata de plecare,am pornit-o spre masina care era parcata in spatele unul supermarket.Si acolo,pe cine credeti ca am intalnit?Pe nenea din parc.
 Ar trebui sa va precizez mai intai de toate faptul ca acest frate de la care am imprumutat navigatorul statea departe de parcul in care l-am intalnit pe batran asa ca am ramas surprinsi sa il vedem acolo.Ca sa nu mai lungesc lucrurile,Sorin i-a darut o carte cu Galileanul...

 Sa va  mai povestesc fericirea acestui om sau emotia noastra?Cred ca vorbele sunt de prisos...

 Prin aceasta intamplare am inteles ca Dumnezeu  asteapta sa ne trezim din somnul nostru adanc si sa incepem sa lucram impreuna cu El pentru a salva vieti.Cei care Il cauta mai mult pe Dumnezeu sunt cei necajiti si fara adapost.Isus ne-a condus in acea zi la omul acela.

 

[enrique_er]

Umbland prin oras, grabit cu treburile tale, incercand sa castigi timp, dai peste un semen de-al tau care incearca si El sa traiasca dar diferit de cum o facem noi, si anume cersind si el ce poate.
Iti cere in fuga (ca doar tu treci mai fugind pe langa el) un ban pentru a isi cumpara o paine. Ce faci?

De multe ori ma lovesc de astfel de cazuri. Sunt grabit si trec pe langa cineva care cerseste. Fiind grabit, trec pe langa el spunand ca bani nu am. De fapt, nu am sa-i dau bani pentru ceea ce el si-ar cumpara, tigari sau substante cu care sa se drogheze. Ce ai face?

Cum il impaci pe semenul tau, nelasandu-l cu buza umflata dar nici suparandu-L pe Domnul mintind ca nu ai ce sa-i dai sau nu vrei sa-l ajuti cu bani crezand ca ar face ceva ce nu trebe cu banii! Ce facem?

Traim intr-o societate plina de necazuri, plina de stres, o societate in care nu ai timp deloc de tine nici de cel de langa tine. Care sunt solutiile voastre la aceste probleme? Cum vedeti voi aceste lucruri? Ce trebuie facut?

[rilo]

eu am o tanti care sta la intrarea in magazinul cu paine...mereu cumpar una in plus...

[furtuna dragos]

nu stiu ce inseamna ''aproapele meu'' pentru unii atata timp cat ii numesc pe semenii lor boschetari...
langa mine sunt multi oameni cu probleme eu nu-i numesc boschetari,tigan sau altceva...
pe cei pe care ii cunosc ii strig pe nume,m-a striga pe nume..
m-a intalnesc cu ei pe strada,mai stam de vorba,imi spun c au pe suflet...
nu fac diferenta de clasa sociala,daca imi cere nu-l intreb c face cu ei,sau c are de gand...
ma intreb c inseamna sa nu cauti la fata omului?
rad cu ei daca-i de ras,plang daca-i de plans...
n-am vre-o retinere daca se iveste vre-o ocazie sa ajut pe cineva...
nu stiu cum e la altii in casa poate ca le merge atat de bine incat nu le pasa...
oricine poate face o gresala in viata si nu-i greu sa ajungi boschetar...
nu stii ce iti rezerva ziua de maine...
una din tintele vietii mele este sa fac un mare bine pt ei...
sunt oameni sinceri,corecti,cinstiti si merita sa faci ceva pt ei...

[enrique_er]

Vine unul cu punga in mana, putin ametit, mai ca se clatina si pica pe jos, si-ti cere tremurand de ameteala, un ban, sa-si cumpere "o paine". Ce faci?

[rilo]

ii dau painea! in nici un caz banul!

[vlad]

Si dacă vinde pâinea?

[Creve]

cine ar cumpăra o pâine de la un cerşetor? sunt atâtea magazine de la care ar putea cumpăra o pâine

[enrique_er]

ii dau painea! in nici un caz banul!

Ferice de acela, care in graba zilei, stresat cu lucru (poate ca la volan, la birou, in tramvai, in autobuz sau in alte institutii unde intalnesti un cersetor), este dispus sa-si rupa poate chiar 10-15 minute pentru a merge pana la primul magazin de unde sa cumpere o paine. Sau mai mult, fiind la volan, in tramvai sau autobuz, sa-l i-a deoparte pe cersetor si sa-i ceara sa-l astepte pana parcheaza masina, s-au coboara din autobuz, tramvai doar pentru a cumpara o paine. Cine stie, poate ca acea persoana care circula cu tramvaiul sau autobuzul, mergea cu BILET facut si mai avea vreo 3-7 sau mai multe statii pana la destinatie, dar este dispus sa-si strice biletul si sa-si piarda cateva minute bune, numai pentru a cumpara o paine.

Pana la urma este usor de vorbit in orice situatie, dar nu uita, ca cel rau, va gasi de cuvinta sa-ti ofere acele situatii care sa-ti fie cel mai greu sa renunti LA TINE si LA CEI DIN JUR pentru a-ti pune deoparte cateva minute bune.

Oricum, Domnul sa fie cu acela care este dispus sa faca asa ceva si El sa-L binecuvinteze cu ce are mai bun!

[vlad]

cine ar cumpăra o pâine de la un cerşetor? sunt atâtea magazine de la care ar putea cumpăra o pâine

Am exagerat puţin. Dar am văzut situaţii în care un boschetar a primit ceva de mâncare şi a "făcut schimb" pe un gramaj de aurolac.

Ce zice Manu e singurul mod în care putem să începem să-i ajutăm. Renunţând la mine, şi iubindu-l. Doar că asta e greu. Pentru noi uneori imposibil. Pentru Isus, nu!

[Creve]

sunt şi cerşetori care dacă primesc altceva decât ceea ce vor aruncă ce i-ai dat fără nicio reţinere chiar de faţă cu tine sau chiar te înjură. Acestea sunt persoane cărora după părere mea nu ai ce să le dai. Există şi astfel de persoane din păcate.

[enrique_er]

Deacord cu tine. Nu ai ce sa le dai! Din punct de vedere moral, sunt la pamant.

Insa, cu acesti oameni, cu aceasta categorie de oameni, un singur lucru iti ramane sa faci! Insa cere cel mai mare sacrificiu, si cel mai greu lucru pentru noi, OAMENII secolului XXI! Sa te opresti din tot ceeea ce faci, sa il iei deoparte, si sa incepi sa-i vorbesti. "De ce ai aruncat? De ce nu vrei? Ce s-a intamplat cu tine? De ce ai ajuns asa? Nu ai vrea sa te ajut..." si uite asa, daca macar asa este receptiv, poti sa-ti "pierzi vremea" cu el chiar si ore bune. Are cineva timp sa faca asa ceva? Are astazi cineva puterea, ca intr-o zi, in care e prins in lucrul sau, cu scoala sau altceva, sa lase totul, si sa stea de vorba cu un astfel de om, stiind ca asta l-ar costa chiar si intreaga zi, si astfel, acea zi ar fi pierduta din punct de vedere al scolii, lucrului sau orice altceva!?

Oameni buni, oricat am fi de incapatanati, si oricat de multe teorii am avea despre "lucrurile" acestei lumi, tot ceea ce reuseste lumea sa faca, prin scoala, loc de munca, calculator, televizor si altele, nu reuseste decat sa ne atraga atentia de la ceea ce ar trebui sa facem cu adevarat, si nu reuseste decat sa ne ocupe timpul degeaba! DEGEABA! Prelungim agonia acestei lumi prin "teoriile" noastre de doi bani legate de viata noastra si de viitorul nostru!


OFFTOPIC! (sa nu se discute aici pe baza acestor idei!)

Chiar ma gandeam uneori la cei 144.000 din apocalipsa. Ce credeti, daca acest numar ar fi cu adevarat un numar real, daca astazi, in lume, ar aparea 144.000 de apostoli plin de puterea Duhului Sfant si devotati numai lucrarii pentru salvarea lumii, asa cum o facea Isus si apostolii, lasand totul si urmandul pe Dumnezeu, cate zile ati maida pamantului acesta? Cat credeti ca ar mai dura pana la venirea Lui Dumnezeu??
Daca astazi s-ar naste cei 144.000 de ucenici ai lui Hristos... pamantul nu ar mai prinde anul 2010! Ganditi-va bine la lucrul acesta! Sfarsitul lumii sta in mainile noastre! Insa noi nu avem timp nici macar de boschetarul de la coltul strazii! Cata rusine pe capul nostru sa zabovim atata si sa-L facem pe Dumnezeu sa astepte dupa noi... RUSINE!


Totusi, daca cineva vrea sa comenteze pe baza acestor idei, o poate face aici: http://www.adventisttm.org/discuta/index.php/topic,351.0.html

[rilo]

totusi bunatatea este un test! Dumnezeu doreste SA FIE URMAT! totul este voluntar...El isi face datoria si te cheama dar daca tu il refuzi? te va mai chema o data...dar daca tu vei face la fel? cam asa e si cu "boschetarii"...felul cum se comporta la ce ii dai, ii garanteaza bunatatea noastra sau nu.
Este adevarat ca unii, probabil, sau mai bine zis, cu siguranta, nu au avut de unde sa prinda putin de educatie morala...dar din pacate printre ei ramane legea lui Darwin in care individul adaptabil va supravetui!
Am trait cativa ani printre copii orfani din centrele de plasament...si am descoperit un lucru interesant...oamenii ii trateaza de doua ori mai dur pe aceastia decat pe alti copii "familisti" dupa cum spuneau ei...dar ii apreciau de doua ori mai mult cand vedeau ca sunt ascultatori...buni si supusi.
Aceste doua categorii intradevar duc o lupta pentru supravietuire...si repet...cel care se adapteaza va invinge. LUmea este plina de modele si ne nastem cu instintul de diferentiere a binelui de rau...trebuie doar sa alegem modelul potrivit...
Datoria noastra este sa facem voia Lui si sa il aratam cum bate...prin faptul ca am oferit o paine...dar daca se comporta inadecvat in mijlocul sutelor de modele atunci ai tot dreptul sa te retragi! Este posibil sa isi dea seama la urmatorul care ii va da o paine...dar daca nu vorbele si lucrarea este de prisos.

Am sa povestesc o experienta a unei studente din CLuj care intr-o zi a venit la biserica si a vazut acolo un tanar care se observa ca are nevoie de ceva! A mers la el si din conversatie a aflat ca este proaspat iesit din puscarie sic a nu are unde sa stea , sa doarma, sa manance. Aceasta studenta la luat la ea acasa (cand a povestit acest lucru in biserica toti fratii au ramas inmarmuriti; cand am intrebat-o ulterior daca nu ia fost frica mi-a raspuns zambind "sa-mi fie frica cand fac voia Domnului?"). ia oferit un pat, mancare si mai mult de a doua zi a inceput sa ii caute un loc unde sa stea si un loc unde sa lucreze.
Totul a durat o saptamana sau doua dupa care tanarul a inceptu sa fure de la locul de munca, sa nu fie serios si in final sa fie dat afara si din locuinta. Va intreb cine si unde a gresit?
a doua zi dupa ce a stat la studenta acasa ia spsu ca putea sa fure dar nu a putut pentru ca bunatatea ei la coplesit...a facut un pas bun, a inceput bine, i s-a oferit sansa...dar nu a vrut sa o pretuiasca!

Mai stiu cateva exemple asemanatoare! Stiti dictonul...Dumnezeu iti da...dar nu iti baga in plasa!

Offtopic: sunt sigur ca exista mai mult de 144000 de oameni devotati intru totul lui Dumnezeu!