adventisttm.org

Frumoasa din pădurea adormită poartă un nume de gen neutru „Rosamund”, prinţul broscoi este „dezavantajat pe verticală” iar Hansel şi Gretel sunt doi „eco-eroi”.
Acestea sunt variantele corecte, adică nediscriminatorii ale unor poveşti rescrise de prozatorul american James Finn Garner în cartea sa, Poveşti corecte politic de adormit copiii, un volum de succes, a cărui număr de exemplare vândute doar în SUA atinge cifra de 2,5 milioane.

Expresia „corect politic”, cu analogul său „politically correctness”, este un curent apărut mai întâi în universităţile americane în cursul anilor şaptezeci. Popularizată de stânga americană, noţiunea urmărea o formă de exprimare care să nu discrimineze nici o minoritate. În timp, conceptul a ajuns să se manifeste în toate planurile social-politice. Pornind de la acest principiu al neutralităţii, corectitudinea politică a început să îmbrace perifraze tot mai greu de imaginat. Nu spune bombardament ci lovitură chirurgicală, nu spune boschetar ci marginal, nu spune furt ci expropriere, nu spune suspect de corupţie ci cercetat, nu spune vagabond ci fără domiciliu, nu spune etnie ci comunitate.
Pentru a sublinia ridicolul acestui concept, James Finn Garner rescrie cele mai cunoscute poveşti, ironizând, degajat, tertipurile aşa numite-i corectitudini politice.

Aflată la cea de-a doua ediţie în colecţia „Râsul lumii” – raftul unde amuzamentul atinge o lume aproape întoarsă pe dos, dar nu departe de ambiţiile, ezitările, fobiile, visele şi nevrozele omului modern – cartea lui James Finn Garner sparge tiparele poveştilor tradiţionale, aduse de această dată în lumea contemporană, unde suferă adevărate mutaţii, caracteristice timpului recent. Prinţul îşi părăseşte castelul în favoarea unui post de manager în industria muzicală şi îşi deschide chiar şi o Fundaţie Nonprofit pentru Proliferarea Neîngrădită a Muzicii, iar Scufiţa Roşie, Bunicuţa şi lupul se hotărăsc, în numele unei cauze comune, să înfiinţeze un cămin alternativ, bazat pe respectul reciproc şi pe cooperare.

În Poveşti corecte politic de adormit copiii autorul pledează pentru un discurs liber care face loc bunei dispoziţii, incomodă uneori pentru cei avizaţi. Lumea descrisă de James Finn Garner depăşeşte fabulosul tărâmurilor învechite şi se confruntă cu oameni marginalizaţi economic care-şi duc traiul prin colibe antropomorfice. Şi-n tot acest timp corectitudinea politică pune bazele unei democraţii model de tip socialist, care oferă învăţământ gratuit, asigurări de sănătate şi locuinţe ieftine pentru toată lumea. Ca răspuns promt la nevoile societăţii, ONG-urile descrise de autor cu acelaşi talent ironic, încep şi ele lucrările la Centrul de Reorientare a Refugiaţilor din Lumea a Treia şi încurajează şedinţele grupului de sprijin al Asociaţiei Mamelor Copiilor de Basm. Umorul, niciodată peste măsura bunului simţ, se manifestă în fiecare frază răstălmăcită în limbajul de lemn al personajelor, iar claritatea acesteia se pierde în ocolişuri largi, puternic nuanţate. Prinţul din povestea Cenuşăreasa aniversa nu sclavia ci „exploatarea ţăranilor deposedaţi de drepturi şi marginalizaţi care munceau în folosul lui”.

Eroii desprinşi din binecunoscutele poveşti nemuritoare îşi etalează de această dată convingerile emancipate prin discursuri stufoase. Diferenţa e reprimată iar egalitatea în drepturi este anunţată ca verdict al fiecărei poveşti. În Poveşti corecte politic de adormit copiii, cuvintele se înşiruie într-o ironie adresată diferitelor instituţii preocupate în născociri de proiecte ce-şi iau drept scop eradicarea discriminării în favoarea bunei înţelegeri. Doar că, toată agitaţia şi gălăgia manifestanţilor din poveştile lui James Finn Garner se reduce la mulţimea vorbelor încâlcite, urmărind umorul fin, zâmbetul educat să simtă atmosfera grotescă a corectitudinii politice.

Simbolismul atât de evident al basmelor de odinioară se redefineşte în poveştile lui James Finn Garner. Personajele cu înfăţişări hidoase acum suferă de dizabilităţi şi se simt jenate de atitudinile discriminatoare. Piticii din povestea „Albă-ca-zăpada” sunt dezavantajaţi pe verticală ceea ce nu-i împiedică să se supranumească cei Şapte Titani Uriaşi. Cât despre aspectul fizic al împărătesei, acesta este rodul unei discriminări susţinută vădit de o dictatură întemeiată pe ierarhia valorilor impuse de bărbaţi.

Nici basmul Hansel şi Gretel nu scapă din atenţia plină de haz cu tâlc a autorului. Modesta familie a celor doi copii, reprimată datorită cerinţelor sistemului capitalist, ajunge să locuiască în hăţişul unui ecosistem forestier. Curând ei devin un nucleu dezavantajat din punct de vedere socioeconomic.
Reţeta îmbogăţirii peste noapte este descrisă de James Finn Garner în povestea Motanul Încălţat. În costum Armani, o servietă diplomat şi cu o pereche de cizme cowboy, Motanul, devenit lider sindical, convoacă o mare conferinţă de presă şi în toate apariţiile sale se foloseşte de sfaturile consultanţilor de imagine.

Scrisă de unul dintre umoriştii percutanţi ai literaturii americane, cartea semnată de James Finn Garner, Poveşti corecte politic de adormit copiii, este imaginea pe care corectitudinea politică o înfăţişează, atât prin atitudini exagerate împotiva libertăţii de gândire, cât şi printr-un limbaj de lemn, din nefericire, nu doar în poveşti ci şi în realitatea imediată.

James Finn Garner, Povesti corecte politic de adormit copiii, Ed. Humanitas, Buc., 2005.
Un articol de Alina Popa, pentru Semnele Timpului. Toate drepturile rezervate autorului.