Medicamente, coadă şi maimuţe February 1, 2008
Farmacie. Coadă. Oameni nemulţumiţi pentru că plafonul de medicamente compensate se epuizează rapid.
Şi acum o altă scenă.
Se trezeÅŸte de dimineaţă tare, ÅŸi merge să stea la coadă la farmacie, să prindă un loc “bun”. Åži reuÅŸeÅŸte. Ajunge prima, ÅŸi aÅŸteaptă mai bine de două ore până se deschide farmacia. ÃŽn frig, cu strada pustie, bătrână ÅŸi bolnavă nu prea are la ce să se gândească. “Poate mâine o fi mai bine..” îşi spune.
Reuşeşte să intre, este servită amabil de cele care îşi fac serviciul. Fericită că a reuşit să procure medicamente cât să-i ajungă toată iarna (adică încă vreo 3 luni), iese afară cu o inimă mulţumitoare.
Afară coadă. Coadă cu oameni nemulţumiţi.
- Femeie, ce nesimţită sunteţi! Cum aţi putut sta atâta? Nu vedeţi ce coadă e?
- Auziţi, dar aţi cumpărat toate medicamentele? Nouă nu ne-aţi mai lăsat? (replică inspirată de plasele bătrânicii, pline).
Ea se întreabă.. Oare îmi iau medicamente în plus? Oare.. Şi aici există concurenţă? De ce? Parcă aş da banii de plăcere pe ele.. Nu-i corect. Şi se îndreaptă spre casă, cu toată pofta de viaţă (şi aceea, aproape inexistentă) tăiată, şi cu o zi gri. Asemenea celor câţiva ani trecuţi.
Întrebare. Cu cine ţii?
Mai găsim ceva bun în lume? Are Florin Lăiu o vorbă măiastră.
FrumuseÅ£ea tragicului începe când îţi pui întrebarea. Oare tinerii din ziua de azi, au ceva de învăţat de la “perii albi”?
am observat la fiecare coada ca exista tenta nemultumirii si nevoia de cearta. e trist, mai ales cand e indreptata o voce aspra la un batranel
Cu siguranta problema cozilor de la farmacii e mult mai gri decat ne putem imagina noi (tinerii).
…sa incercam macar putin sa ne punem in locul lor …
Cred ca lectia cea mai buna pentru noi ar fi macar cateva minute de meditatie : oare ce gandesc si cum se simt batraneii; acei batranei pe care de obicei ii ocolim sau ne prefacem ca nu ii vedem
nici macar o a doua revolutie nu ar schimba lucrurile..
vrei nu vrei toate lucrurile in lume merg spre mai rau.. peste tot unde te uiti vezi ca sfarsitul veacului traim.. sa ne gandim sa schimbam ceva n’are rost.. mai bine impartim fluturasi cu sola scriptura, predicam evanghelia, facem lucrari de misiune.. si imediat vine Domnul.. abia astept..
dar eu inca am de lucru la mine, abia apoi misiunea mea va fi de la Tatal
dupa dra urmeaza gos.(uneori prescurtez)si dupa aceea vine furtuna. poate ca sunt eu optimist…dar tine minte ca nu tu lucrezi la tine…ci Domnul…nu incerca tu sa faci ceva pentru ca nu vei reusi niciodata sa faci nimic…acest lucru e o gresala pe care am facut-o si eu cu ceva timp in urma…schimbarea nu sta in puterea noastra…
e bine ca te vezi si stii ca unele lucruri nu sunt asa cum ar trebui…
pentru tine(reddeep) ma voi ruga..succes iti doresc.