“…frate şi cu dracu’, până treci lacu”?

Pe aceeaşi temă a articolului meu precedent, o să mă opresc acum asupra unui alt aspect. Compromisul. Este acesta o soluţie ?
E acceptabil în situaţii limită ?

Deruland mental drumul parcurs, fiecare vom găsi în mod sigur câţiva “draci” de care ne-am folosit ca să trecem câteva “lacuri”.
Aşa zicem noi. Că ne-am folosit noi de ei. Că suntem, chipurile, şmecheri. Realitatea, ştiţi care e? Că am muşcat noi momeala lor. Exact aşa. De fiecare dată.

Pentru că, de fapt, este vorba despre caracter. Despre un drum de-o viaţă, pentru formarea unui caracter.

Şi dacă azi, când avem în faţa noastră un “lac” de felul acesta, acceptăm compromisul ca să-l trecem, şansele ca mâine să facem la fel cresc, în loc să scadă.

De câte ori alegem să trecem lacul în felul acesta “şmecheresc”, de atâtea ori cădem la testul caracterului.
Deci, ce alegi? Să treci lacul, sau să treci testul?

Goethe spunea:

Nu este important ceea ce obţii atingându-ţi scopurile, ci ceea ce devii, atingându-ţi scopurile.

Întotdeauna în drumul nostru se vor găsi asemenea lacuri, care, cel puţin în aparenţă, nu pot fi trecute altfel. Uneori, lucrurile se rezolvă în ultimul moment, fără a fi nevoie să facem nici cel mai mic compromis cu propria conştiinţă. Alteori, însă, lucrurile nu stau aşa. Ce facem atunci? Acceptăm să nu trecem lacul? Sau facem compromisul, pentru că vrem neaparat, indiferent cum, să trecem lacul?

Să amintesc un alt proverb:

Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti.

E prea dur ? Poate. Însă are, într-un fel, efectul de a ne trezi la realitate. Nu la cea văzută, ci la cea nevăzută. Şi care este, de fapt, adevărata realitate?

Fostul preşedinte al Coreei de Sud, Kim Dae-Jung, povestea că asupra sa s-au exercitat presiuni puternice pentru a colabora cu junta militară din Nord. I s-a oferit chiar presedinţia, dacă accepta colaborarea. Apoi a fost amenintat că va fi omorât, dacă nu va accepta. El a răspuns: “Ei bine, atunci omorâţi-mă, pentru că în felul acesta, voi muri doar o singură dată. Dar dacă voi accepta colaborarea cu voi, voi muri de o suta de ori, pentru tot restul vieţii mele.”

În concluzie, nu uita: dacă pentru a trece un lac, e nevoie să faci un compromis cu conştiinta ta, atunci drumul tău nu trebuie să treacă pe acolo. Schimbă direcţia. Chiar dacă pare foarte greu.
Formează-ţi acest obicei, de a te lăsa condus întotdeauna de propria conştiinţă (ghidată, la rândul ei, de Dumnezeu).

Şi nu-ţi fura, singur, …coroana.

Tags: adevăr, conştiinţă, crestinism, gânduri, inimă