Fereastra
Scris de Andrey cu
O pereche recent căsătorită s-a mutat într-un cartier foarte liniştit.
In prima dimineaţa din noua casa in timp ce işi savurau cafeauă, femeia observă, privind pe fereastra, o vecină care işi intindea cearceafurile în balcon.
- Ce cearceafuri murdare întinde vecina noastră in balcon…! Cred că are nevoie de un nou săpun… Poate ar trebui s-o invăt să-şi spele ceaceafurile. Sotul ei privi şi rămase tăcut.
Şi aşa, la fiecare două sau trei zile femeia repeta informaţiile, în timp ce vecina işi întindea rufele la soare. După o luna femeia rămase surprinsă văzând că vecina sa întindea cearceafuri mult mai curate şi îi spuse soţului ei:
- Priveşte, a invăţat să spele rufele! O fi învăţând-o altă vecină??
Soţul ei îi răspunse: – Nu, azi m-am trezit mai de dimineaţă şi am spălat geamurile casei noastre…!
Şi în viaţă este aşa! Totul depinde de curăţenia ferestrei sufletului nostru prin care observăm faptele. Inainte de a critica, potrivit ar fi să ne verificăm şi să ne curăţăm sufletul pentru a putea vedea clar. Atunci am putea vedea mai clar puritatea sufletească a celorlalţi.
Fără îndoială azi….te văd mult mai bine ca ieri. O zi fericită!
Tags: cearceafuri, fereastra
Un răspuns la “Fereastra”
-
1.
ecaterina
în 27.02.10 la 0:01:-d superrrrrrrr…..mi-a placut mult povestioara aceasta…..
exact..omul e deprins sa-i vada cusururile celui de linga el..dar singur nu se uita la el…se primeste cu ceea ce a spus Domnul nostru Isus Hristos: “… Scoate intai birna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau”…. (-_-)
