adventisttm.org

Se întâmplă multe cu planeta noastră. Pe zi ce trece e din ce în ce mai greu să “supravieţuieşti”.
Poţi participa şi tu la un eveniment cu totul şi cu totul special. Mai multe informaţii pe http://www.amicus.euroafrica.org/event/

A apărut şi spotul oficial al congresului AMiCUS din această toamnă, de la Cernica.

Get the Flash Player to see this player.

Vizionare plăcută. 
Promo-ul este creeat de itmediastudio.ro

(13 note, media: 4.62 din 5)
 Loading ...

Copiii strigau împreună cu ucenicii, pentru că dacă tăceau exista alternativa pietrelor cântătoare.
Măgăruşul păşea semeţ şi dezlegat, cu toţi nervii celor ce-l vedeau liber şi pus la muncă.
Lumea se enervează atunci când omul iese din şanţul vieţii şi aruncă hainele puturoase.
Dacă murim, să murim împreună. Împotriva interdicţiei ecologiste se rupeau crengi din pomi, jertfă puţin costisitoare şi se aruncau în faţa alaiului.

Era zi de sărbătoare. Templul stătea ţeapăn şi golit de prezenţa divină, ca multe din bisericile noastre.
Toată lumea se aştepta spre seară la o sfântă cafteală, când romanii bătuţi îşi vor lăsa sandalele rupte pe străzile Ierusalimului.
Ucenicii strigau şi ei tare pentru că unii dintre ei simţeau în nări fiorul luptei electorale, cu scaune de senatori împărţite cu largheţe. Poporul aştepta şi el pâini din cer, scutire de TVA şi săptămâna lucrătoare formată din trei zile.

Doar Prinţul Păcii plângea…

El întotdeauna a plâns doar unde e moarte şi acolo era destulă. Spirituală şi sigură, cu gust sărat de sânge şi miros de fum.

Şi pentru că nimeni n-a primit nimic în ziua aceea, oraşul alegându-se doar cu smochin blestemat şi uscat, vânzătorii din Templu cu câteva lovituri pe cocoaşă, L-au trimis pe Prinţ seara să cineze în Betania…

A plecat plângând şi fără măgăruş, iar soarele spre asfinţit proiecta asupra Lui umbre fugare de cruce…

Copiii continuau lauda şi închinarea pentru că întotdeauna există speranţa unei treziri spirituale…
 

Ce reprezintă Iisus pentru mine?

Indiferent din ce religie fac parte, din ce neam, din ce cultură sau mod de gândire, mai devreme sau mai târziu mă voi întâlni cu această întrebare.

Şi ce voi răspunde?

“Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care S-a îndurat de tine, şi te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul, Dumnezeul tău! Pentru că Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate.” 2 Cronici 9.8.

Am deschis în seara aceasta Biblia la acest verset. Am stat şi am încercat să-mi dau seama de ce am deschis tocmai aici şi ce ar putea să-mi spună mie în această seară. M-am gândit puţin şi nu prea îmi dăteam seama. După scurt timp mi-am zis: uite că împărăteasa din Seba văzuse în Solomon mâna Domnului. Solomon era binecuvântat de Dumnezeu iar aceasta se vedea. Cei care luau contact cu Solomon aveau o experienţă frumoasă. Solomon era cunoscut în toate împărăţiile pentru înţelepciunea lui.

M-am întrebat apoi, eu ca şi copil al lui Dumnezeu mă asemăn măcar cu Solomon? Solomon a reuşit să dea o mărturie bună. Oare cum pot da şi eu o mărturie bună celor din jurul meu? Probabil că nu o să ajung niciodată la înţelepciunea lui Solomon, dar cred că pot să dau şi eu nişte răspunsuri celor care le caută, exact cum a făcut Solomon cu împărăteasa din Seba. Solomon a fost copilul lui Dumnezeu şi iată că Dumnezeu l-a binecuvântat.

Ce mă opreşte pe mine să fiu alături de Dumnezeu? Pot să fiu şi eu un Solomon chiar dacă voi mai avea şi momente de slăbiciune în viaţa mea. Să nu uităm că şi Solomon a avut moment de slăbiciune în viaţa lui chiar dacă a fost cel mai înţelept om de pe Pământ (exceptând pe omul Isus).

(citeşte tot)